Suntem si pe FaceBook

Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
Administrator

Administrator

2619e0ae06e85f6f404a3aa413f4e30e

Sunt aproape la capătul unei zile care pentru unii aduce bucurie. Bucuria că au scăpat de job, de griji, de sarcini, deadlinuri sau mai știu eu ce alte lucruri grozave de la job. Pentru mine, e finalul unei săptămâni care mi-a adus noi provocări. Provocări, experiențe care îmi întăresc puterile și mă fac să văd dincolo de probleme, noi oportunități de învățare și creștere. Poate vă întrebați ce meserie am? Ei bine sunt învățător, unul cu 22 de copii, fiecare cu nevoile și contextul lui aparte.

Săptămâna aceasta, mi-am făcut din nou curaj și am mers cu ei la radio. Profa de la facultate mi-a făcut intrarea - mă știe băiat bun și cum i-am povestit de pitici, cum a zis că nici nu se gândește să nu-i primească. Zis și făcut. Ne urcăm în autobuz, mergem pe jos, ne mai mirăm de vreo casă, mai tragem cu ochiul pe hartă să fim siguri că nu ne-am rătăcit. Ajungem noi cu bine și dăm nas în nas cu cladirea Radio România: mare, gri, somptuoasă, pentru unii cea mai înaltă clădire în care aveau să urce. Alături de 3 mămici, încerc să-i potolesc pe copii și să ne încolonăm pentru a începe vizita. Nu ne iese: câțiva băieți se îmbrâncesc, o fetiță e revoltată de faptul că nu e în față, văd pe chipul mămicilor mirarea cum de pot lucra cu asemenea copii. Eu încerc să-mi păstrez starea zen și să fiu încrezător că cei mici se vor autodisciplina. Nu prea se întâmplă lucrul ăsta, aude toată clădirea că o mână de 15 copii e în vizită, întrăm în studioul unei emisiuni unde se transmitea în direct, ajungem în cel mai înalt punct al clădirii, vedem cum se naște o știre, preț de câteva minute unii se consideră jurnaliști. După o oră de hoinărit prin toate ungherele clădirii, ne luăm la revedere, mulțumim și o luăm spre școală.

Ajunși în fața castelului construit de regele Ferdinand, stăm și reflectăm la tot ce s-a întâmplat, ce-am fi putut face mai bine, ce vom face pe viitor. Vine autobuzul, ne luăm la revedere unii de la alții, iar eu intru în școală, unde seara mă aștepta întâlnirea cu părinții.

Mi-au trebuit 24 de ore pentru a-mi da seama că-n tot haosul pe care mă străduiam să-l văd și să-l înțeleg era defapt o oportunitate grozavă de învățare. Expunerea la situații și contexte absolut noi îi fac pe oameni să fie curioși, nerăbdători, vor să descopere, să se joace, stă în firea noastră a tuturor. Am greșit încercând să-i potolesc. Ce aș fi putut face era să le acord încredere și să le dau libertatea de a se autodisciplina pentru că da, copiii au această fantastică abilitate. Ce am mai realizat a fost faptul că au trecut mai bine de 8 luni de când sunt învățător iar luminița de la capătul tunelului dă semne că apare. Îmi amintesc cu zâmbetul pe buze, acum, lunile în care îmi spuneam că îmi dau demisia, renunț pentru că nu sunt destul de bun și nu pot construi, alături de copii, experiențe de învățare. Din 50 de minute, mai bine de 30 alergam după ei prin clasă. Acum sunt extra-mega-fericit: ora chiar are 50 de minute și le folosim ca cel mai mare dar al nostru.

Cum am ajuns aici? Prin pașii mici dar siguri, construiți pe apelul la valori, pe respectul unii față de alții, pe responsabilitatea fiecăruia pentru faptele sale, pe onestitate și prietenie. Mai sunt zile în care apare câte o bătaie, un cuvânt urât aruncat la furie. Așa descoperim însă că, în lipsa exercițiului permanent de a fi proprii noștri șefi (le place mult copiilor treaba cu șef peste propria viață), tenebrele din adâncurile noastre ies la suprafață și pun mâna pe noi, deturnând toată bunătatea câștigată și construită cu greu. E nevoie de luni de zile, de răbdare, compasiune și generozitate față de cei pe care îi ai în față. Educația nu e despre a crește viitori corporatiști care să scoată producție cât mai mare, pe bandă rulantă. Educația e despre cum legăm relații noi între noi și mediu, cum ne cerem iertare, recunoaștem atunci când greșim și învățăm din greșeli sau avem nevoie de ajutor. Educația e pentru oameni și nu despre oameni. Și da, acum pot spune că povestea cu broasca țestoasă care a învins iepurele la cursa de alergat chiar e adevărată... nu de alta, dar am trăit-o ;)

Vasile Brașovanu, învățător Teach for Romania

(1596)
(0)

Îmi amintesc și acum elev fiind în clasa a VII-a cum alergam pe terenul de sport și mă pregăteam pentru prima olimpiadă județeană sportivă din viața mea. Alergam până simțeam că mă lasă plămânii, mușchii, pașii mergeau unii după alții mai mult sub presiunea minții deși fizic eram stors de putere. Am fost printre ultimii la olimpiadă, nu aveam putere în mâini și nu am reușit să arunc foarte departe mingea de oină. Înfrângerea mi-a dat însă putere să-mi îndrept curajul către un alt segment din sport și anume dansul. Și uite așa de vreo 10 ani încoace sunt prieten cu valsul, tangoul, dansurile populare.

Concursul  nostru de joi nu va fi însă nici despre alergat, nici despre cum ne împletim frumos pașii. Va fi despre pasiunea pentru biciclete, role și skateboard. Vom avea câteva trasee prin care fiecare va trece, cronometrat fiind, având sau nu șansa să păstreze traseul marcat de jaloane așa cum l-a primit. Dincolo de competiția în sine vrem să petrecem 2 ore împreună timp în care să ne cunoaștem, să povestim cum ne-am împrietenit noi cu bicla sau rolele, câte julituri am avut ori care a fost cea mai urâtă trântă luată. Cu sprijinul prietenilor noștri de la Fundația INOCENTI și al doamnei directoare vom avea și premii.

Cei care doresc să participe pot lua legătura cu Vasile Brașovanu, cel care se ocupă de concurs, la adresa de e-mail This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. . Important: la concurs veniți cu propriile articole sportive: bicicletă, skate sau role. De vremea nu va ține cu noi ne mutăm din curtea școlii în sala de sport. Rămâne să ne vedem joi. Până atunci spor la pedalat ;)

afis concurs_sportiv

(765)
(0)

afis teatru

Şcoala românească s-a dovedit, în ultimii ani, un factor activ în promovarea unei imagini pozitive a societatii româneşti şi în evidenţierea valorilor culturale româneşti, în context national şi european. Formele diversificate de acţiune: parteneriate, schimburi de idei, vizite şi întâlniri ale factorilor de decizie şi acţiune, documentare, participarea la concursuri de interpretare artistică, competiţii teoretice şi practice pe teme ale valorilor româneşti şi europene au antrenat copii, tineri, profesori, părinţi, societatea civilă în realitatea existenţei împreună, toţi diferiţi, toţi egali, într-o Românie modernă, europeană.

Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti lansează pentru şcolile bucurestene invitaţia de a participa la o competiţie locală, acţiune care îşi propune să esenţializeze şi să deschidă perspective de cunoaştere în domeniul operei dramatice şi valorilor artei dramatice.

Festivalul-Concurs de teatru pentru elevi „Ferdinand I” are drept drept scop stimularea creativităţii, a dezinvolturii în exprimare, inovaţia, spiritul de competiţie şi a imaginaţiei elevilor din învăţământul gimnazial, prin participarea acestora, în număr cât mai mare, la activităţi extraşcolare şi extracurriculare, activarea iniţiativelor din şcoli, promovarea ideilor originale şi a reprezentărilor copiilor din ciclul primar şi din ciclul gimnazial asupra şcolii.

Festivalul Concurs de Teatru pentru Elevi “Ferdinand I”, Ediţia a VII-a se va desfăşura în Sala de Festivităţi a Şcolii Gimnaziale “Ferdinand I”, în perioada 26-27 mai 2016. Şcoala organizatoare este situată în B-dul Gării Obor nr. 16, Bucureşti, sector 2, tel./fax: 0212525370.

Pentru participarea la concurs, fiecare şcoală desemnează trupele, prin transmiterea fişei de înscriere, online (nescanată, în format Microsoft Word), la adresa de mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. , până pe data de 15 mai 2016. Persoana de contact din partea organizatorilor este doamna director adjunct a Şcolii Gimnaziale “Ferdinand I” – prof. Doina Burtea.

theatre-and-masks

 

(2109)
(0)

Pentru copii, primavara inseamna libertatea jocului in aer liber, bucuria energiei debordante, a curajului si a prieteniei. Iata de ce, in ultima zi de martie, glasuri  vesele au rasunat la Scoala Ferdinand, din Bucuresti, unde derulam zilnic un program de Suport si Integrare Sociala pentru copii defavorizati. In prezent avem inscrisi in aceasta scoala 10 copii minunati si familiile acestora pe care sa le sprijinim.

 

Cu ocazia “Intalnirii cu  Primavara” , am avut alaturi de noi oaspeti speciali: Michael Carroll, presedintele si fondatorul Fundatiei Inocenti (SUA), Eileen McHenry, vicepresendinte Fundatia Inocenti (USA), doamna Director a Scolii Ferdinand, Violeta Dascalu si un domn invatator, Vasile Brasovanu. Au mai participat membrii echipei ce implementeaza zilnic programul- Alexandra Huh (psiholog) si Diana Petrariu (Asistent Social), colegi din echipa de lucru a filialei Inocenti Bucuresti (Alina Tomsa, Ioana Stefanescu, Valentina Maghirescu), acompaniati de voluntari (studenti la Facultatea de Medicina din Bucuresti).

In centru atentiei insa, au fost copiii ce ne-au incantat cu talentul si curajul lor. Acestia au fost indelung aplaudati de noi toti si incurajati sa isi dezvolte abilitatile in continuare !

Avem incredere ca, prin deschidre si parteneriate reale, putem sa oferim o sansa mai buna copiilor care  au nevoie de sprijin, incurajari, si mai ales, afectiune. Pentru asta suntem alaturi de cei mici si speram la un viitor mai luminos pentru ei!

Copy right: fotografii realizate de © Michael Carroll / ©Fundatia Inocenti 

 

 

Valentina Maghirescu

Director Bucuresti

+ 0751 242 282

This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

www.inocenti.ro

235A8263

235A8312

235A8322

235A8400

235A8270


(706)
(0)